Cabinetul de Asistenta Psihopedagogica

Timpul este o resursă de care depindem cu toţii în mod constant şi, culmea, tocmai ea este atât de limitată! Vedem cum anumiţi oameni au timp pentru o sumedenie de activităţi, cum altora nu le ajunge timpul pentru mai nimic sau cum alţii nu ştiu cum să îşi mai „omoare timpul”, pentru că se plictisesc! Ei bine, dacă ai mult de învăţat, pentru un studiu organizat, ai nevoie să îţi planifici timpul în mod riguros! În primul rând, contabilizează cat timp ai la dispoziţie într-o singură săptămână:   Bugetul total de timp va fi 7 (zile) x 24 (de ore pe zi) = 168. Aşadar, într-o singură săptămână există 168 de ore, în care tu trebuie să mănânci, să dormi şi să intri pe Feisbuc! Ah! Şi să mai citeşti şi ceva pentru şcoală! J Acum, că ştim de cât timp dispunem, hai să vedem cum ne folosim de el în cel mai eficient mod cu putinţă! Notează-ţi pe o foaie toate activităţile pe care trebuie să le întreprinzi într-o zi, înmulţeşte numărul acesta cu numărul de zile în care trebuie s...

Educaţia unui copil - fie că vine de la părinţi ori de la societate, prin şcoală, presupune, dincolo de o atenţie sporită, afecţiune, transmitere de informaţii, formare de atitudini, o riguroasă investiţie.  Încă de când se naşte, în copil se investesc bani şi speranţe. De la scutece la laptele praf, de la vise legate de viitorul lui strălucit - părinţii investesc. Copilul creşte, părintele investeşte. Din ce în ce mai mult. Şi cu atât mai mult părintele evaluează progresul copilului spre speranţele lui. Şi, bineînţeles, dacă copilul se îndreaptă într-acelaşi punct, părinţii se declară mulţumiţi şi mândri. Mândri de progenitura lor.  Copilul ajunge la şcoală. O altă investiţie. De data aceasta a statului. Statul investeşte în infrastructură educaţională şi resursa umană - de la cadre didactice la instalator - având ca scop educarea, formarea copilului. Aşadar, preia în custodie, cu sfert de normă, copilul. Are şi statul, prin şcoală, un scop care stă frumos...